Gara din Bistrița: la 82 de ani de la tragedie, uitarea nu are loc pe peron

Pentru mii de navetiști, gara este doar locul de unde iau trenul spre casă sau spre serviciu. Însă pe peretele gării, o placă simplă de marmură albă ne oprește din drum și ne amintește că s-au împlinit 82 de ani de când aceleași linii de tren au fost folosite pentru a trimite mii de oameni spre moarte.

Gara Bistrița Nord, inaugurată în anul 1886, a fost transformată complet în 2014. Astăzi arată ca o stație europeană modernă. Tot în 2014, pe fațada ei a fost montată o placă memorială de către Institutul „Elie Wiesel”. Textul ei, încrustat în piatră, rostește adevărul istoric fără ocolișuri:

„În lunile mai-iunie 1944, 131.639 de evrei, bărbați, femei și copii din Transilvania de Nord, aflată sub ocupația fascistă a regimului Horthy, au fost deportați de către jandarmeria hortystă și predați autorităților naziste. Aproape toți au fost exterminați. Din gara Bistrița au fost deportați în zilele de 2 și 6 iunie 5.981 de evrei. Fie ca memoria acestei tragedii să rămână vie ca un avertisment pentru generațiile viitoare. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” – mai 2014”

Din această gară, în iunie 1944, 5.981 de evrei au fost înghesuiți în vagoane de vite cu destinația Auschwitz. În același timp, vecinii lor din Beclean aveau un destin paralel, fiind concentrați inițial în ghetoul din Pădurea Bungăr de lângă Dej, de unde au luat calea aceluiași lagăr de exterminare.

Locomotiva cu aburi de epocă așezată în fața gării și placa de pe perete nu sunt simple decoruri. Ele sunt acolo ca să ne amintească valoarea fiecărei vieți omenești. Între trenurile care vin și pleacă și amintirea celor care au plecat de aici acum opt decenii, gara Bistrița rămâne un loc unde trecutul ne cere un singur lucru: să nu uităm niciodată.