Beclean | Nu o să-ți vină să crezi ce caută, de fapt, muncitorii care sapă aceleași gropi între blocuri de doi ani!

În timp ce unii istorici sunt de părere că sub blocurile din Beclean zac vestigii preistorice și legende cu aur roman, muncitorii de la utilități par să fi transformat avariile la rețeaua de apă într-o campanie arheologică de lungă durată. Cu un entuziasm demn de Indiana Jones, echipele de intervenție sparg, astupă și sapă din nou aceleași tranșee de mai bine de doi ani, lăsând oamenii fără apă zile întregi. Această situație îi face pe localnici să se întrebe: se schimbă țevi sau se caută tezaurul dacilor?

Sub egida unui Masterplan regional care durează deja de mai bine de doi ani, străzile orașului au devenit un uriaș șantier arheologic de ocazie. Localnicii, trecuți deja prin toate etapele disconfortului, privesc cu o ironie amară cum aceleași trotuare sunt decopertate cu o regularitate demnă de o cauză mai nobilă decât o simplă reparație. Fiecare sondare dezvăluie conducte din fier ruginite și rețele din azbociment care cedează ori de câte ori se încearcă montarea unei noi magistrale în vecinătate.

Cum altfel s-ar putea explica „avântul” mistic cu care muncitorii revin, săptămână de săptămână, în exact aceleași puncte strategice din oraș? O legendă urbană bine închegată printre beclenari spune că sub pământ s-ar ascunde o comoară de pe vremea romanilor. Privind la insistența cu care se intervine în aceleași zone, parcă începi să-i crezi : Dorel nu repară rețeaua Aquabis, Dorel este pe urmele aurului!

Până când miticul aur roman va fi găsit (sau până când noile conducte din Masterplan vor decide să nu mai cedeze), beclenarii rămân cu spectacolul zilnic al șantierului. O comedie a erorilor administrative în care singurul lucru cu adevărat prețios care se pierde este răbdarea cetățenilor, în timp ce singura certitudine palpabilă rămâne robinetul secat ore în șir.